Controversatul tratat ACTA presupune formarea unei politii a Internetului care sa urmareasca utilizatorii 24 de ore din 24 si pedepsirea acestora prin blocarea accesului la Internet sau prin plata unor despagubiri.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) vizeaza armonizarea standardelor internationale privind protejarea drepturilor de autor în domeniul muzical, cinematografic, farmaceutic, al modei si în alte domenii care cad frecvent victima pirateriei intelectuale. Documentul vizeaza, de asemenea, pirateria online de filme si muzica.

Cu alte cuvinte, ACTA propune o modificare esentiala a legislatiei internationale: providerii pot patrunde în interiorul calculatorului unui utilizator, printr-un script instalat obligatoriu, si sa raporteze ce produs a fost piratat fara a fi nevoie de obtinerea unui mandat judecatoresc. Daca vezi un film piratat, un studio de filme este sesizat si te poate pedepsi imediat. Tarile ACTA sunt de acord sa permita acestei politii a Internetului sa-ti fie blocat automat IP-ul, sa fie retrase domeniile site-urilor pirat sau sa ti se impuna plata unor despagubiri. Prin acest tratat, un utilizator poate fi plecat de acasa iar “Politia Internetului” îi poate cauta în fisierele din calculator. Aceasta prevedere naste cele mai multe contestari.

Reprezentanti ai 22 de state membre ale Uniunii Europene, printre care si România, au semnat ACTA. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, acest acord înca nu a fost semnat de Cipru, Estonia, Slovacia, Germania si Olanda.

În avanposturile ACTA s-au aflat Japonia si Coreea de Sud, tari care au urmarit sa-si protejeze progresele uriase în tehnologie. E un acord de care nu s-a stiut mare lucru pâna saptamâna trecuta si, în jurul lui, s-au creat teorii ale conspiratiei si interpretari populiste.

“Cea mai banala descriere a ACTA e probabil vorba cu drumul spre iad si bunele intentii. Fundamental e ok sa se încerce limitarea furtului de proprietate intelectuala, sa se limiteze pirateria si producatorii de continut sa fie rasplatiti asa cum se cuvine pentru munca lor. Însa asa cum am mai spus si repet, internetul nu e o media, e un mediu de comunicare. A încerca sa reglementezi totul în aceasta arie nu poate sa duca decât la abuzuri, mai ales în tari mai putin consolidate din punct de vedere al institutiilor democratice. Asa cum nu poti reglementa continutul convorbirilor telefonice de exemplu. În ritmul acesta o sa ajungem sa platim copywrite autorului piesei pe care o fredonam dimineata la dus. Cu toate acestea e nevoie de reglementari clare în domeniu, furtul de content online fiind extrem de raspândit. Ce nu e însa deloc ok e modul în care România a aderat, discret, la acest document. Din fericire nu e prea târziu ca lucrurile sa se îndrepte. Mai exista ratificarea în Parlamentul European apoi cea de la Bucuresti. E suficient timp pentru o dezbatere constructiva pe aceasta tema,” potrivit lui Dragos Stanca, seful Q2M.

Acordul trebuie sa fie ratificat de Parlamentul European, care îl va dezbate în iunie. ACTA împartaseste o serie de asemanari cu extrem de controversata si dezbatuta lege Stop Online Piracy Act (SOPA) din SUA, unde membrii Congresului au amânat votul dupa ce Wikipedia si Google au protestat timp de o zi prin blocarea accesului la continuturile lor.

Sursa: www.capital.ro – 30.01.2012